Biserica Sfintii Voievozi Oteleni

Biserica Ortodoxă din comuna Oţeleni, judeţul Iaşi, este ctitorită şi ridicată din temelie de boierul şi dregătorul VASILE CHIRIAC BIBESCU, cu cheltuiala sa şi a doamnei sale MARIA, pe locul donat de soacra lui ECATERINA, data sfinţirii fiind 13 iunie 1809. Biserica are plan longitudinal de corabie, fară turnuri şi turnuleţe, excepţie făcând turnul clopotniţei inclus deasupra holului de intrare, adăugat se pare mai târziu. Lungimea bisericii este de 21m, lăţimea de 8m iar înălţimea de 6m. Este o adevărată fortăreaţă zidită din blocuri de piatră masivă, ulterior întărită din loc în loc cu suprafeţe de cărămidă. Despre ECATERINA, soacra lui VASILE BIBESCU, credem că ar fi fiica logofătului COSTACHE STURZA de la Ruginoasa, cu ELENA, prima lui soţie (fiica logofătului Iordache Constantin Paşcanu). Această Ecaterina din familia Sturza, este singura cu acest nume întâlnit în împrejurimile satului Oţeleni, şi anume la Miclăuşeni, localitate sub stăpânirea Sturzeştilor între anii 1686-1945. Despre MARIA STURZA se ştie că la rândul ei a avut o fiică ECATERINA, care s-a căsătorit cu marele dascăl şi stolnic ŞERBAN CANTACUZINO. Fiica lor, MARIA CANTACUZINO, a fost soţia lui GEORGE ENESCU. Am amintit nu întâmplător legăturile de rudenie ale ECATERINEI (CATINCA) STURZA, deoarece din documentele administrative reiese că din anul 1848, rămasă văduvă, dă în arendă moşiile de la Oţeleni şi Miclăuşeni cu 500 de galbeni pe an. Comuna Oţeleni este situată la sud-est de Miclăuşeni iar denumirea vine de la familia boierului DRAGOMIR OŢEL, care a cumparat satul în anul 1446 de la fiii preotului ILIAŞ. Documentele spun că Dragomir Oţel a cumparat satul cu toate moşiile împreună cu „Mănăstirea”, ce data din secolul al XIV-lea. Acest fapt ne face să credem că biserica a fost ridicată exact pe locul unde a existat acea Mănăstire, probabil din lemn, ce exista în comuna Oţeleni încă din secolul al XIV-lea. În 1853 înglobează Maxineştii, devenind comună în anul 1864, urmând ca în 1871 să alipească şi satul Şireţei (Şărăţei). Devine comuna Hândreşti în anul 1895, ca mai apoi, în 1896 să devină parte a comunei Bâra. Din 1939 redevine comună şi centru de comună, înglobând până astăzi şi satul Hândreşti. În anul 2003, sub coordonarea preotului Vasile Tomoioagă, cu ajutorul Consiliului Parohial şi a tuturor celor 80 de familii de enoriaşi, s-a ridicat casa parohială şi s-au finalizat lucrările de pictură din interiorul bisericii, fiind resfinţită în acelaşi an de către Înalt Prea Sfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Din anul 2007, au început lucrari de finalizare şi renovare a bisericii şi a casei parohiale, acesteia din urmă adăugându-i-se anexe şi toate utilităţile, sub îndrumarea preotului Chirilă Ionuţ-Robert.